Gaini de Rase. New articles

Rase de gaini: Salmon Faverolles

Sun, 11 Jul 2010 14:45:59 +0300

Salmon Faverolles face parte din rasele mixte. Este foarte apreciata pentru carnea sa fina,productia de oua este buna, puii sunt destul de precoci. Mai este crescuta si pentru frumusetea penajului.Caracteristici:prezenta a 5 degete,un cap care seamana putin cu bufnita. Denumirea vine de la o localitate din Franta: Faverolles. S-a obtinut prin incrucisarea gainilor de tara cu diverse rase: Brahma, Cochin, Langshan, Houdan, Dorking. Initial s-a urmarit producerea unei carni de calitate. A fost omologata abia in 1922. Cocosul aregreutatea de 3,5-4 kg. iar femela 2,8-3,2. Exista doua varietati, daca le putem numi asa (desi este impropriu): - cea franceza (tara de origine a rasei) - principalul factor de diferentiere, culoarea, mai deschisa atat la gaini cat si la cocosi; - cea germana - culoare mai inchisa (mai ales la gaini), din cele vazute de mine, acestea sunt mai apreciate de crescatorii romani.

Rasa Frizata

Sun, 14 Mar 2010 22:15:44 +0200

Rasa frizara sau cochincina pitic cret este o ras� decorativ� cu penaj deosebit, frizat. G�ina frizat� este o ras� de expozi�ie �i este notabil� pentru penele sale ciudate, fiecare r�sucit� spre capul p�s�rii. Variet��i de culoare: negru, albastru, alb, herminat deschis, ro�u , galben etc. Originea acestei rase deosebite se afla in China Greutate: cocos 600 - 700 gr, gaina 500 - 600 gr Productie oua: 70 - 80 oua anual (greutate 30 - 35 grame)

Rasele de pasari din Romania

Sun, 14 Mar 2010 22:11:43 +0200

Rasele de p�s�ri din Rom�nia –

parte component� a patrimoniului genetic na�ional avicol

Dr. Ing. Florin Pricop,

Pre�edinte A.R.M.R.G.A.

Resursele genetice animale sunt dintre cele mai valoroase �i importante bog��ii ale ��rilor care le posed�. Speciile, rasele �i liniile de animale cu un poten�ial genetic valoros trebuie s�-�i aduc� o contribu�ie important� pentru realizarea poduc�iei agricole �i alimenta�ie. Pornind de la principiul c� „ fiecare specie, ras�, varietate �i linie at�t din regnul animal c�t �i din cel vegetal este la fel de important� din punct de vedere genetic, indiferent de importan�a sa economic� la un moment dat”, oamenii de �tiin�� din domeniul geneticii aviare, prezen�i la Conferin�a Mondial� de la Bolognia, au lansat �n anul 1964 primul apel c�tre toate guvernele lumii, pentru a lua m�suri �n sensul prezerv�rii diversit��ii genetice �n acest domeniu, de a organiza colec�ii genetice na�ionale, regionale �i chiar continentale, sub supravegherea Asocia�iei Mondiale de Avicultur� (W.P.S.A.). Lu�nd cuno�tin�� de acest apel, Dr. Ing. Stan ��rlea a organizat �n anii 1966 – 1967, �n cadrul �ntreprinderii Avicole de Stat Constan�a, la Mamaia Sat �i ulterior la Mo�neni, prima colec�ie genetic� de galinaceae la nivel na�ional – Genoteca Avicol�. A�a cum rezult� din datele existente �n arhiva genotecii, aceasta a cuprins �ntre anii 1966 – 1969 un num�r de 75 rase de galinaceae. Dup� zece ani de la �nfiin�area genotecii, Dr.Ing. Stan ��rlea a prezentat �ntreaga realizare practic� �i �tiin�ific� �n teza de doctorat model, intitulat� „Identificarea, oganizarea �i valorificarea fondului genetic avicol na�ional ca surs� a unor linii genitoare de hibrizi comerciali la special Gallus domesticus”. �n aceast� diserta�ie, al�turi de autor, acesta a apreciat c� dup� contribu�ia adus� la realizarea genotecii trebuie s� fie considera�i ca membrii fondatori: Dr. Ing. Mihai Mihailov, Ing. Mircea Putileanu �i Ing. Ion Constantin. Popula�iile de galinaceae existente �n cadrul genotecii au constituit obiectul de studiu pentru numeroase lucr�ri de genetic� cantitativ�, care au scos �n eviden�� performan�ele productive realizate �i de genetic� calitativ�, concretizate prin studierea diferen�ierilor date de culoarea pielii �i de culoarea penajului. Problematica conserv�rii �i biodiversit��ii animalelor domestice a constituit obiectul Conven�iei Organiza�iei Na�iunilor Unite de la Rio de Janeiro care a avut loc �n anul 1993. Cu acest prilej conservarea biodiversit��ii a fost preluat� la nivelul fiec�rei ��ri semnatare, iar F.A.O. a elaborat un program de monitorizare a acestei ac�iuni, la scar� mondial�. �n anul 1995, Rom�nia a fost �nregistrat� cu 94 de rase, variet��i �i linii de galinaceae �n WORLD WATCH LIST for DOMESTIC ANIMAL DIVERSITY (WWL – DAD), edi�ia a IIa. Un an mai t�rziu, Genoteca de galinaceae a fost transferat� de la Mo�neni la Ferma B�neasa, �n cadrul Societ��ii Comerciale Avicola Bucure�ti S.A., unde au continuat lucr�rile de genetic� calitativ� �i cantitativ�. Activitatea genotecii s-a �nchis �n anul 1998 at�t din ra�iuni sanitar veterinare c�t �i din lipsa unor fonduri necesare �ntre�inerii acesteia, care au fost solicitate �n repetate r�nduri autorit��ilor statului. Prin �nchiderea activit��ii genotecii s-au pierdut 78 de rase �i linii din totalul celor 94 existente �n anul 1995, iar patrimoniul genetic na�ional avicol a fost diminuat considerabil. �n prezent, cu excep�ia galinaceaelor din rasele u�oare, �n �ara noastr� nu mai exist� programe de selec�ie proprii. Aceste programe care au cuprins rase de g�te, linii pure de ra�e, curci �i galinaceae de carne, s-au �nchis datorit� perioadei de tranzi�ie, c�t �i trecerii unit��ilor care posedau patrimoniu genetic avicol �n subordinea Fondului Propriet��ii de Stat, care, necontrol�nd tehnic deciziile unit��ilor din subordine – de�in�toare de patrimoniu genetic, a facilitat renun�area unilateral� la acest domeniu de activitate. Pe fondul restructur�rii societ��ii rom�ne�ti �i a institu�iilor statului, �n baza Hot�r�rii de Guvern nr. 1223/1966, �n scopul protec�iei �i dezvolt�rii patrimoniului genetic na�ional din zootehnie s-a reorganizat activitatea Centrului Na�ional de Reproduc�ie �i Selec�ie a Animalelor �n Agen�ia Na�ional� pentru Ameliorare �i Reproduc�ie �n Zootehnie (A.N.A.R.Z.), institu�ie public� cu personalitate juridic� care func�ioneaz� �n subordinea Ministerului Agriculturii �i care poart� numele savantului rom�n Prof. dr. G.K. Constantinescu, fondatorul Institutului Na�ional Zootehnic al Rom�niei. Printre ac�iunile de mare importan�� ntreprinse, A.N.A.R.Z. a elaborat programele de ameliorare a animalelor, pe specii. Astfel, pentru prima dat� �n Rom�nia, Programul de ameliorare a efectivelor de p�s�ri scoate �n eviden�� importan�a cresc�torilor particulari �n ceea ce prive�te contribu�ia acestora la diversitatea genetic�, al�turi de genofondul speciilor din fermele de elit�, structurate �n rase �i linii. �n anul 1999, Editura Tehnic� Agricol� a publicat sub redac�ia Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Rom�ne, volumul I din Monografia patrimoniului genetic na�ional din zootehnie, intitulat „Managementul resurselor genetice din avicultur�”. Autorii acestei lucr�ri, Prof.univ.dr. Ioan Vacaru-Opri�, Dr.ing. Stan ��rlea, Dr.ing. Sorin Chelmu, Dr.ing. Florin Pricop, Dr.ing. Gelu Movileanu �i Dr.ing. Nicolae Onac, au �ntregit �i actualizat informa�ia de specialitate referitoare la bazele �tiin�ifice ale amelior�rii genetice �n avicultur�, au descris patrimoniul genetic care a existat �n genoteca Mo�neni, Sta�iunea Didactic� Experimental� Avicol� B�neasa din cadrul Universi�ii de �tiin�e Agronomice �i Medicin� Veterinar� Bucure�ti, Institutul de Cercetare �i Produc�ie pentru Cre�terea P�s�rilor �i Animalelor Mici Balote�ti, Avicola Bucure�ti �i Avicola T�rt�e�ti, iar �ntr-un capitol separat, au prezentat managementul �i marketingul resurselor genetice avicole. �n perioada 2000 – 2005, fondul genetic autohton, reprezentat de rasele �i liniile de p�s�ri aflate �n programele de ameliorare coordonate de c�tre A.N.A.R.Z., a fost sus�inut financiar prin sprijinul acordat de c�tre Ministerul Agriculturii. �ncep�nd cu anul 2006, sub coordonarea A.N.A.R.Z. s-au �ntocmit programe de conservare �i utilizare pentru fiecare ras� �i linie aflat� �n stare critic�, �n pericol de dispari�ie, precum �i pentru cele vulnerabile �n scopul conserv�rii biodiversit��ii avicole. Sumele alocate pe cap de pas�re reprezint� o �ans� dat� p�str�rii �i conserv�rii fondului genetic avicol autohton, reprezentat �n anul 2007 de 56 rase �i linii de galinaceae (Anexa 1) 4 rase de g�te, 4 rase de ra�e �i 7 rase de curci (Anexa 2), a�a cum rezult� din banca de date pe care o de�ine Direc�ia pentru Protec�ia Resurselor Genetice Animale din cadrul A.N.A.R.Z. �n prezent, cresc�torii particulari sunt organiza�i �n 19 asocia�ii (Anexa 3), afiliate la Federa�ia Asocia�iilor Cresc�torilor de P�s�ri de Curte �i Animale Mici �n Ras� Pur� din Rom�nia. Anual, asocia�iile organizeaz� expozi�ii zonale �i la nivel na�ional, unde cresc�torii particip� cu cele mai valoroase exemplare din rasele pe care le de�in. P�s�rile sunt bonitate de c�tre comisiile de arbitri, iar cei mai valoro�i subiec�i din cadrul fiec�rei rase sunt declara�i campioni �i cu acest prilej se acord� diplome �i diverse premii c�tig�torilor. �n anii 2001- 2003, pe fondul semnal�rii unor neconcordan�e majore �ntre teorie �i practic�, Dr.ing.Florin Pricop a efectuat o serie de �ncruci��ri pe parcursul a dou� genera�ii, cu participarea raselor Rhode-Island Ro�u, Rhode-Island Alb �i Marans Barat. Rezultatele ob�inute au fost cu totul diferite de cele prezentate de c�tre Morgan T.H. (1919) �n lucrarea sa The physical Basis of Heredity. Esen�a descoperirii f�cute const� �n aceea c� s-au identificat �n premier� mondial�, �n cormozomul W, gena dominant� a sexului (SDW) �nl�n�uit� cu gena care determin� culoarea penajului, iar �n cromozomul Z, alela recesiv� a sexului (sdw). Genele identificate sunt elemente constitutive ale unei noi teorii, intitulat� „Teoria genic� a sexualit��ii”. Noua teorie explic� determinismul sexului la nivel genic, ca fiind rezultatul �mperecherii �ntre un organism homozigot recesiv �i unul heterozigot. Aceast� descoperire este protejat� la nivel na�ional prin Brevetul de inven�ie nr. 120269/2005 iar pe plan interna�ional de Cererea de Brevet de inven�ie PCT/RO 2003/000013, publicat� de c�tre Tratatul de Cooperare al Patentului de la Geneva cu num�r de pulblicare interna�ioal� WO 2005/013681 A1 �i de c�tre Oficiul de Patente �i M�rci al Statelor Unite ale Americii, cu num�r de publicare interna�ional� US 2006/0064771 A1. P�n� acum, descoperirea a fost prezentat� sub form� de poster �i a ob�inut urm�toarele distinc�ii: Medalia de aur cu Men�iune �i Diploma Salonului Mondial de Inventic�, Bruxelles – Eureka! 2005; Medalia de aur , cu felicit�rile juriului �i Diploma Salonului Interna�ional de Inven�ii, Geneva 2006; Premiul special al Uniunii Inventatorilor �i al Federa�iei de Cultur� Tehnic� din Croa�ia , Geneva 2006; Medalia Genius �i Diploma Salonului Interna�ional de Inven�ii, Budapesta 2006. �n cursul anului 2006, Dr.ing.Florin Pricop a publicat la Editura Academiei Rom�ne cartea intitulat� „Teoria genic� a sexualit��ii” �i a prezentat descoperirea sub form� de poster la cea de a XII-a Conferin�� European� de Avicultur�, care s-a desf�urat la Verona – Italia. Rezumatul lucr�rii „Procedeu de recombinare genetic� pentru ameliorarea hibrizilor de galinaceae” a fost publicat at�t �n CD-ul conferin�ei c�t �i �n revista World’s Poultry Science Journal, volumul 62, supliment. Realiz�rile prezentate scot �n eviden�� importan�a practic� �i �tiin�ific� a patrimoniul genetic na�ional avicol, existent �n Rom�nia. Dezvoltarea �n continuare a patrimoniului genetic na�ional avicol se va realiza prin: cre�terea numeric� a raselor existente, �n acest sens apel�ndu-se la importuri; cre�terea numeric� a efectivelor de p�s�ri existente la cresc�torii particulari; �ncadrarea raselor existente �n standardul de ras�; organizarea schimburilor de reproduc�tori �ntre cresc�tori; folosirea rota�iei coco�ilor �n scopul evit�rii consangviniz�rii; asigurarea hibrizilor necesari pentru sectorul industrial �i a celor adapta�i cerin�elor din fermele ecologice, produc�toare de ou� �i pui carne. Toate ac�iunile care privesc conservarea patrimoniului genetic na�ional avicol, respectiv reproducerea anual�, cre�terea tineretului �i exploatarea adultelor necesit� existen�a unui flux tehnologic propriu cu un calendar bine definit. �n acest scop, se impune modernizarea halelor de cre�tere a tineretului , de exploatare a p�s�rilor adulte �i a incuba�iei cu echipamente performante de ultim� genera�ie. �n anul 2007 a luat fiin�� Asocia�ia Rom�n� pentru Managementul Resurselor Genetice Animale (A.R.M.R.G.A.) care are ca principal scop promovarea popula�iilor de animale �n stare critic�, �n pericol de dispari�ie �i a celor vulnerabile, �n vederea men�inerii diversit��ii acestora �n concordan�� cu Conven�ia de la Rio, privind conservarea biodiversit��ii. Realizarea obiectivului propus necesit�, pe l�ng� sursele de finan�are acordate de la bugetul statului, identificarea �n continuare de noi surse �n scopul acoperirii integrale a cerin�elor finan��rii biodiversit��ii avicole din Rom�nia.

10.02.2008 Dr.Ing. Florin Pricop B-dul Camil Ressu, nr. 66 Sector 3, Bucure�ti Tel.: 6731281; 0744561608 E-mail: pricopflorinro@yahoo.com Site://www.florinpricop.com/

ANEXA 1 Lista raselor de galinaceae – patrimoniu genetic �n conservare Legenda : 1 – 16: Rase aflate �n proprietatea S.C. Avicola Bucure�ti S.A. 17 – 56: Rase aflate �n proprietatea a 302 cresc�tori particulari Rhode-Island Alb Linia S 5 Rhode-Island Ro�u-Linia 3M Rhode-Island Ro�u-Linia 3 E Sussex-Linia 32T Marans Herminat-Linia 54 S Marans Barat-Linia S 3 Leghorn-Linia 2 G Leghorn-Linia 4 Z Leghorn-Linia 4 X Leghorn-Linia 4 C Rode-Island Ro�u –Linia 5 K Rhode-Island Alb-Linia 5 M Rhode-Island Alb-Linia 5 F Marans Barat-Linia 54 B Rhode-Island Ro�u-Linia 3H Rhode-Island Alb-Linia S4 Brahma Orpington Plymouth rock Cochinchina pitic Mo�at� olandez� Italian� Rhode-Island Sussex Wyandotte New-Hampsire Paduan� Wyandotte pitic Chabo M�tase japonez� Hamburg Combatant� pitic� Faverolles pitic Pitic� american� Pitic� german� Combatant� indian� Combatant� malayezia New-Jersey Brahma pitic Minorca Yokohama Sebright Faverolles Welsumer mare Mii de flori Brakel Sussex pitic Welsumer pitic Pheonix Bielefelder Cochinchina Kraienkoppe Gaina de anvers New Hampshire pitic Bantham pitic G�t gola� de TransilvaniaANEXA 2 Lista raselor de g�te – patrimoniu genetic �n conservare* – Toulouse – Emden – Chinez� castanie – Chinez� alb� Lista raselor de ra�e – patrimoniu genetic �n conservare* – Barbarie – Pekin – Kaki Campbell – Alerg�toare Indian� Lista raselor de curci – patrimoniu genetic �n conservare** – Alb� mic� – Alb� de Bra�ov – Alb� de Ru�e�u – Anemona – Alb� mare – Diana – Bronzat� LEGEND�: * Rase aflate �n proprietatea U.S.A.M.V. – Bucure�ti S.D.E. Avicol� B�neasa ** Rase aflate �n proprietatea I.N.C.D. pentru cartof �i sfecl� de zah�r Bra�ov

RASA ORPINGTON

Fri, 24 Apr 2009 15:04:53 +0300

Caracteristici generale :

Fiind o rasa crescut� atat pentru carne cat �i pentru ou� se incadreaza perfect un grupa raselo mixte ; Orpingtonul sunt exemplare de pasari deosebite cu penaj impunator

Orpington-ul alb este rezultatul incruci��rii intre masculii albi de Leghorn, femelele negre de Hamburg �i coco�ii de Dorking ;

Este una din principalele rase mixte care prin greutatea lor mai mare se apropie de grupa gainilor grele.

Este de origine engleza, dar raspandita in intreaga lume.

Avand o greutate de 3 - 3,5 kg la gaini si 4 - 4,5 kg la cocosi, pasarile produc anual 120 - 160 oua cu coaja colorata si cu greutate care ajunge pana la 65 - 68 g.

Mai tardiva decat alte rase mixte, este o pasare relativ greoaie, care produce o carne de calitate exceptionala.

Apare masiva si datorita penajului sau infoiat, are creasta mica si simpla, urechiusele rosii, pielea de pe corp, ca si fluierele si ciocul de culoare alba.Are mai multe varietati, mai raspandite fiind culorile galbena, alba si neagra .

Alte varietati de culoare mai rar intilnite sunt : auriu , portelan , negru-alb patat ( bobat ) , albastru , rosu , barat .

RASA PITICUL BELGIAN ( MII DE FLORI )

Fri, 24 Apr 2009 15:04:05 +0300

Rasa "Mii de flori" face parte din categoria raselor pitice. Ras� decorativ� din Asia, adus� �n Europa �i ameliorat�. Este foarte atractiv� �n expozitii datorit� multitudinii de culori pe care le are.

CARACTERISTICI:

Greutatea coco�ului: 750 g, iar a g�inii 680 g, av�nd o productie de ou� destul de mare.

Diferite variet��i: sunt foarte multe variet��i de culoare, cea mai rasp�ndit� fiind varietatea por�elan.

Rasa Cochinchina

Fri, 24 Apr 2009 15:02:53 +0300

Caracteristici generale :

Provin din China dar de-a lungul timpului s-au r�spandit in SUA �i Europa ;

Variet��ile cele mai raspindite sunt: negru, galben, potarnichiu, alb ; au pielea galben� iar coaja oului este maronie ; greutatea medie a coco�ului este de 5 kg iar a g�inii de 4 kg ; g�inile de Cochinchina sunt excelente clo�ti ; este o ras� mare, crescut� �i pentru ornament - au penajul deosebit de bogat

Alte varietati de culoare mai rar intilnite sunt: albastru , auriu , argintiu , barat , bobat , alb-negru columbia .

Rasa Brahma

Fri, 24 Apr 2009 14:58:32 +0300

Caracteristici generale :

Ras� grea denumit� �i "Uria�ul g�inilor" poate fi considerat� ras� de carne de�i se cre�te mai ales pentru expozi�ii.

Rasa Brahma a fost format� �n India, mai precis in regiunea Brahmaputra ,adus� �n SUA, unde a fost ameliorat� �i de unde a ajuns �n Europa �n anul 1850. Este una din cele mai mari rase. Ea a contribuit la ameliolarea si formarea altor rase. De�i cre�terea sa nu este prea rapid� �i num�rul ou�lelor nu este prea mare, Brahma este o ras� cultivat� de numero�i cresc�tori care iubesc g�inile mari. .

Caracteristici particulare :

D� impresia de for�� caractrerizat� printr-o talie mare �i o form� foarte larg�, profund�, �ncal�at� pe tars. Temperament lini�tit, u�or de crescut. Greutatea corporal� la coco�: 3,5 - 5 kg �i 3 - 4,5 kg la g�in�. Ou�le de 55 g minim, cu coaja de culoare g�lbuie p�n� la brun ro�cat. .

Produc�ia de ou� este de 120 - 140 pe an. Brahma este o ras� foarte rustic�; se adapteaz� bine la orice climat. Puii cresc relativ �ncet, dar carnea lor este excelent�. C�tiva autori, pentru a explica originea acestei p�s�ri mari, au sugerat existen�a unui coco� s�lbatic, uria� �n Asia. Dar nici un element nu confirm� aceast� ipotez�..

Diferite variet��i: variet��ile cele mai obi�nuite sunt: herminat deschis, herminat �nchis, pot�rnichie. Varietati mai rare: albastru , herminat cu negru, albastru herminat cu auriu , alb , negru , barat..